BUCOVINA...

„In inima Carpatilor, acolo unde batrânele paduri adînci si pâraiele vesele mai spun povesti despre eroi puternici, acolo unde ursii se ascund în luminisuri si cocosii de munte cânta triluri desavârsite în soarele care tainic apune, acolo a dus Dumnezeu o bucata de paradis. Aceasta tara minunata cu o natura si mai minunata, poseda puteri necunoscute si o stralucire secreta, care dau putere trupului si încânta sufletul. “Bucovina de aur” este un dar ceresc. O lume vrajita, cum nimeni nu ar mai crede ca exista, pe care o poti descoperi pur si simplu la fiecare pas cu privirea.”

ALTE OBIECTIVE TURISTICE

•  Biserica Beizadelelor (Domnitelor) – Str. Stefanita Voda nr. 3, Suceava ;

•  Biserica Învierea – Suceava B-dul Ana Ipatescu colt cu Ion Voda Viteazul ;

•  Biserica Sfântul Nicolae – Str. Mihai Viteazu nr.46, Suceava ;

•  Biserici, monumente de arhitectura, dar din lemn, gasim pe valea râului Solonet la : Pârtestii de Jos (1780), Solonet (1781) si Todiresti (1772);

•  Biserica Manastirii Todirenilor, aflata în cartierul Burdujeni din municipiul Suceava;

•  Biserica Sfintei Cruci – Str. Vasile Alecsandri colt cu Armeneasca;

•  Biserica din Sfântul Ilie – suburbie a municipiului Suceava, la 3km vest ;

•  Biserica din Reuseni – alta realizare stefaniana, începuta în 1503, pe locul unde a fost prins si decapitat la 15 octombrie, 1451, tatal sau, Bogdan al II-lea;

•  Biserica Sfântul Dumitru – Str. Curtea Domneasca nr. 10, ctitorita de Petru Rares între anii 1534-1535.

............................................................

Muzeul National al Bucovinei din strada Stefan cel Mare nr.33 municipiul Suceava, ofera vizitarea expozitiilor din sectiile de istorie si arheologie, remarcându-se ca o realizare de exceptie la nivel national, atât prin bogatia si valoarea patrimoniului expus cât si prin modalitatile de expunere. O realizare unica în cadrul muzeului este vestita „Sala a Tronului”, care cu ajutorul reprezentarii unor personaje istorice în marime naturala ( Stefan cel Mare si Sfânt, familia sa, boierii din sfatul domnesc, razesi), a benzii magnetice si a jocului de lumini, reconstituie o scena solemna de la curtea domnitorului de la Suceava.

Muzeul Etnografic al Bucovinei din strada Ciprian Porumbescu nr.5, este adapostit în Hanul Domnesc, monument de arhitectura laica din sec. al XVII-lea. Aici sunt prezentate peste 6 microzone etnografice ale judetului (Suceava, Humor, C-lung Moldovenesc, Vatra Dornei, Radauti si Falticeni), piese de exceptie, de mare rafinament artistic popular. Se evidentiaza o serie de costume populare de mare vechime, colectii de masti, oua încondeiate sau piese sculptate în lemn, unele expuse chiar în cadrul unor reconstituiri de interioare taranesti.

Muzeul si Casa Memoriala „Ciprian Porumbescu” , aflate în comuna cu acelasi nume, la 72km de localitatea Fundu Moldovei, la 5km de intersectia cu drumul E576 si la 21km fata de municipiul Suceava. Muzeul este adapostit de o casa veche boiereasca din sec. XVIII, Monument de arhitectura, ilustrând cele mai importante momente din viata si activitatea marelui nostru compozitor (1853-1883), autorul nemuritoarei „Balade”, al primei operete românesti „Crai Nou” si a „Tricolorului”, fostul imn national al României. Casa memoriala este amenajata în una dintre constructiile gospodariei parohului Ieraclie Porumbescu, tatal lui Ciprian Porumbescu, expozitia memoriala adapostind numeroase obiecte de epoca, inclusiv mobilier original.

Casa Memoriala „Mihail Sadoveanu” , aflata pe strada Ion Creanga nr.65 din municipiul Falticeni, cuprinzând numeroase documente, fotografii, carti si obiecte ale marelui nostru scriitor, mai ales din perioada în care el a trait la Falticeni.

Casa Memoriala „Nicolae Labis” , aflata în localitatea Malini, deschisa vizitarii din 1975. Aici gasim un mare numar si divers de obiecte apartinând cândva poetului si familiei sale.

•  MANASTIREA VORONET - Este un monument istoric si de arhitectura, cea mai reusita opera a stilului arhitectural moldovenesc, care a fost ridicat intre 26 mai 1488 si 14 septembrie a aceluiasi an, o promisiune a lui Stefan cel Mare dupa castigarea bataliei de la Valea Alba Razboieni. Voronetul a devenit renumit in intreaga lume in primul rand prin picturile sale exterioare: Judecata de Apoi, Cinul, Arborele lui Ieseu, Acatistul Sf. Ioan cel Nou. O alta particularitate importanta a Voronetului este folosirea unui albastru de o tonalitate deosebita, asa-numitul “albastru de Voronet”, realizat de maestrii locali prin includerea în compozitia vopselei a lazuritului mineral;

•  MANASTIREA PUTNA - cea mai de seama ctitorie a lui Stefan cel Mare, se afla la 80,5 km, de Pojorâta. Constructia ei a început în 1466 si a fost mistuita de incendiu în 1484, fiind refacuta de Stefan cel Mare în 1498. Biserica manastirii adaposteste mormintele marelui domnitor, ale celor doua sotii ale sale si ale fiilor sai. Muzeul manastirii pastreaza broderii, tesaturi, argintarie, manuscrise valoroase, documente medievale autentice.

•  MANASTIREA HUMOR , la 5 km departare de Gura Humorului, în partea de nord-vest, este asezata pe valea râului Humor si îsi are începuturile în vremea lui Alexandru cel Bun, când a fost ridicata de catre un vornic o biserica de piatra, în preajma uni schit de piatra mai vechi. În 1530, în apropiere, pe o colina, a fost ridicata biserica ce se pastreaza pâna astazi, ctitorie a logofatului Teodor Bubuiog. Stilul manastirii este cel moldovenesc din vremea lui Stefan cel Mare, dar constructorul a introdus elemente noi: pridvorul deschis, tainita, încapere noua destinata adapostirii tezaurului, podoabelor manastirii în caz de incendiu. Pe peretele dinspre miazazi impresioneaza în deosebi “Asediul Constantinopolului”, tema cu vadit mesaj politic. În realizarea ei pictorul s-a inspirat dintr-un eveniment istoric bine cunoscut: asedierea capitalei Imperiului Bizantin de catre persi. Dar, actualizând subiectul si punându-l într-o evidenta legatura cu starea de spirit antiotomana a epocii sale, pictorul a transformat persii în turci, i-a îmbracat cu fesuri si turbane, si le-a zugravit pe chip lacomia, rautatea si trufia.

•  MANASTIREA MOLDOVITA a fost zidita în 1532 si pictata în 1537. Este unul din cele mai valoroase monumente de arta medievala româneasca din vremea lui Petru Rares. Manastirea se înfatiseaza ca o fortareata, compusa din biserica propriu–zisa, zidul care o înconjoara, cu trei turnuri masive pe latura estica, si resedinta domneasca. Pictura este de mare valoare artistica, apropiata celei de la Voronet, individualizându-se prin tendinta de umanizare a figurilor si prezentarea acestora în miscare, dar si prin îmbinarea într-o maniera originala a culorilor verde si albastru, desprinse parca din verdele crud al ierbii si albastrul înalt al cerului.

•  MANASTIREA SUCEVITA construita la sfârsitul secolului al XVI-lea, fiind cel mai fortificat complex manastiresc din Moldova, a carei incinta avea menirea de a adaposti familia Movilestilor si fabuloasele sale averi. În pictura exterioara, în privinta coloritului, domina verdele si rosul. Muzeul manastirii adaposteste broderii, argintarie, picturi populare, manuscrise, carti vechi, care confirma rolul cultural pe care l-a avut Sucevita.

•  BISERICA ARBORE este o constructie nobiliara de proportii mai reduse, fiind ridicata în anul 1503 de Luca Arbore, portarul Sucevei. Un element care se gaseste numai la aceasta biserica este mare firida de pe latura de vest, care, se pare, ca a îndeplinit functia de clopotnita. Lungimea bisericii este de 24 m, iar latimea ei este de 9,85 m. Ceea ce a contribuit la renumele acestui monument este pictura, atât cea interioara cât si cea exterioara. Pe peretele vestic al pronaosului este pictata “Cavalcada împaratului Constantin cel Mare”, scena care mai apare pe iconografia Moldovei numai la Patrauti si are un puternic mesaj antiotoman.

•  MANASTIREA PROBOTA - adevarat testament al epocii culturale reprezentate de domnia lui Petru Rares. A fost de la început conceputa de catre ctitor ca necropola a familiei sale. Biserica, zidita în 1530, adaposteste mormântul sau, al sotiei Elena, al fiului lor Stefan si al altor personaje importante, între care Maria-Oltea, Mama lui Stefan cel Mare.

• Cetatea de Scaun a domnitorului Stefan cel Mare , monument emblematic al sucevenilor.Partea centrala, „Fortul Musatin”, 40X36m, apartine domniei lui Petru Musat I, care renuntase la folosirea cetatii Scheia. Alexandru cel Bun o fortifica suplimentar, cel care însa îi va da o invincibilitate legendara fiind Stefan cel Mare. Acesta va ridica în doua etape zidurile exterioare, va reamenaja santul defensiv si intrarea în cetate. Bine aparata, ea a fost capabila sa reziste cu succes marelui asediu otoman din 1476, când însusi Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trebuit sa se recunoasca învins.