•  CHEILE “ MOARA DRACULUI ” – rezervatie geologica de 10 ha;

•  ZONA CARSTICA A RARAULUI - care este importanta atât prin obiectivul principal “Pietrele Doamnei”, cat si prin alte obiective mai putin cunoscute, cum sunt dolinele de sub varful Rarau si de pe Todirescu, Pestera Liliecilor, sectoarele de chei de pe Valea Caselor (Moara Dracului) si de pe Izvorul Alb (Piatra Buhei), abrupturile de prabusire din zona Popchilor Raraului.

•  REZRVATIA FLORISTICA TODIRESCU – in suprafata de 44 ha;

•  REZERVATIA PIETRELE DOAMNEI – 568 ha;

•  REZERVATIA FORESTIERA CODRUL SLATIOARA – cuprinde cea mai veche padure de rasinoase în amestec cu fag din tara;

•  REZERVATIA GEOLOGICA STRATELE DE APTYCHUS DE LA POJORATA;

•  REZERVATIA FORESTIERA CODRUL SECULAR GIUMALAU – pe o suprafata de 290 ha, arboret de molid pur, cu varsta de peste 130 de ani;

•  REZERVATIA CINEGETICA GIUMALAU – peste 211 ha, pentru protectia cocosului de munte, in mod special;

•  REZERVATIA FLORISTICA RACHITISU – GLODU – 177 ha, ocroteste plante foarte rare cum sunt: strugurele ursului, relict glaciar, roua cerului (planta carnivora), etc.;

•  BIBLIOTECA MUNICIPALA CAMPULUNG MOLDOVENESC – str. Calea Bucovinei, nr. 14;

•  MUZEUL MEMORIAL “ CIPRIAN PORUMBESCU ” – com. Ciprian Porumbescu, sat Stupca;

•  MUZEUL “ARTA LEMNULUI” – isi dateaza începuturile inca din anul 1936, situat pe str. Calea Transilvaniei, nr. 10, Campulung Moldovenesc;

• MUZEUL ETNOGRAFIC VATRA DORNEI-situat pe strada Mihai Eminescu, in acelasi corp de cladire cu Primaria municipiului;

• MUZEUL STIINTELOR NATURII VATRA DORNEI-situat pe strada Parcului;

• PARCUL DENDROLOGIC VATRA DORNEI - situat in apropierea Cazinoului Vatra Dornei, pe Dealul Negru;

•  COLECTIA ETNOGRAFICA “ION TUGUI ” – care cuprinde peste 4500 de linguri de lemn, sute de stergare, covoare, piese de ceramica, monede antice, medievale si moderne. Este situata pe str. Gh. Popovici nr. 1, Campulung Moldovenesc;

•  CASA PRUNDEAN – monument de arhitectura de la inceputul secolului XIX, situata pe str. Paltinului, nr. 1, Campulung Moldovenesc;

•  COLECTIA ETNOGRAFICA “ION GRAMADA” – str. V.G. Sabie, nr. 19, Campulung Moldovenesc;

•  STATUIA VOIEVODULUI DRAGOS VODA – realizata de catre sculptorul Ion Jalea;

•  STATUIA LUI MIHAI EMINESCU – elaborata de catre artistul Iulian Murnu;

•  EXPOZITIA DE SCULPTURA IN LEMN – profesor Ioan Maftei;

•  PASTRAVARIA VALEA PUTNEI – din localitatea Valea Putnei;

•  Masivul “ ADAM SI EVA ” – din comuna Pojorata;

•  STALPUL LUI VODA de la Vama – este coloana de piatra ridicata din porunca voievodului Mihai Racovita, în anul 1717;

• Manastirile cu fresca exterioara,incluse in patrimoniul U.N.E.S.C.O.

•  Biserica Beizadelelor (Domnitelor) – Str. Stefanita Voda nr. 3, Suceava ;

•  Biserica Învierea – Suceava B-dul Ana Ipatescu colt cu Ion Voda Viteazul ;

•  Biserica Sfântul Nicolae – Str. Mihai Viteazu nr.46, Suceava ;

•  Biserici, monumente de arhitectura, dar din lemn, gasim pe valea râului Solonet la : Pârtestii de Jos (1780), Solonet (1781) si Todiresti (1772);

•  Biserica Manastirii Todirenilor, aflata în cartierul Burdujeni din municipiul Suceava;

•  Biserica Sfintei Cruci – Str. Vasile Alecsandri colt cu Armeneasca;

•  Biserica din Sfântul Ilie – suburbie a municipiului Suceava, la 3km vest ;

•  Biserica din Reuseni – alta realizare stefaniana, începuta în 1503, pe locul unde a fost prins si decapitat la 15 octombrie, 1451, tatal sau, Bogdan al II-lea;

•  Biserica Sfântul Dumitru – Str. Curtea Domneasca nr. 10, ctitorita de Petru Rares între anii 1534-1535.

• Cetatea de Scaun a domnitorului Stefan cel Mare, monument emblematic al sucevenilor.Partea centrala, „Fortul Musatin”, 40X36m, apartine domniei lui Petru Musat I, care renuntase la folosirea cetatii Scheia. Alexandru cel Bun o fortifica suplimentar, cel care însa îi va da o invincibilitate legendara fiind Stefan cel Mare. Acesta va ridica în doua etape zidurile exterioare, va reamenaja santul defensiv si intrarea în cetate. Bine aparata, ea a fost capabila sa reziste cu succes marelui asediu otoman din 1476, când însusi Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trebuit sa se recunoasca învins.

• Curtea Domneasca , mai exact ruinele ei, aflata pe B-dul Ana Ipatescu f.n. din municipiul Suceava.

• Muzeul National al Bucovinei din strada Stefan cel Mare nr.33 municipiul Suceava, ofera vizitarea expozitiilor din sectiile de istorie si arheologie, remarcându-se ca o realizare de exceptie la nivel national, atât prin bogatia si valoarea patrimoniului expus cât si prin modalitatile de expunere. O realizare unica în cadrul muzeului este vestita „Sala a Tronului”, care cu ajutorul reprezentarii unor personaje istorice în marime naturala ( Stefan cel Mare si Sfânt, familia sa, boierii din sfatul domnesc, razesi), a benzii magnetice si a jocului de lumini, reconstituie o scena solemna de la curtea domnitorului de la Suceava.

•Muzeul Etnografic al Bucovinei din strada Ciprian Porumbescu nr.5, este adapostit în Hanul Domnesc, monument de arhitectura laica din sec. al XVII-lea. Aici sunt prezentate peste 6 microzone etnografice ale judetului (Suceava, Humor, C-lung Moldovenesc, Vatra Dornei, Radauti si Falticeni), piese de exceptie, de mare rafinament artistic popular. Se evidentiaza o serie de costume populare de mare vechime, colectii de masti, oua încondeiate sau piese sculptate în lemn, unele expuse chiar în cadrul unor reconstituiri de interioare taranesti.

• Muzeul de stiinte naturale din strada Stefan cel Mare nr.23, beneficiarul unui patrimoniu deosebit de valoros pentru întreaga zona a Bucovinei.

• Muzeul si Casa Memoriala „Ciprian Porumbescu” , aflate în comuna cu acelasi nume, la 72km de localitatea Fundu Moldovei, la 5km de intersectia cu drumul E576 si la 21km fata de municipiul Suceava. Muzeul este adapostit de o casa veche boiereasca din sec. XVIII, Monument de arhitectura, ilustrând cele mai importante momente din viata si activitatea marelui nostru compozitor (1853-1883), autorul nemuritoarei „Balade”, al primei operete românesti „Crai Nou” si a „Tricolorului”, fostul imn national al României. Casa memoriala este amenajata în una dintre constructiile gospodariei parohului Ieraclie Porumbescu, tatal lui Ciprian Porumbescu, expozitia memoriala adapostind numeroase obiecte de epoca, inclusiv mobilier original.

• Casa Memoriala „Mihail Sadoveanu” , aflata pe strada Ion Creanga nr.65 din municipiul Falticeni, cuprinzând numeroase documente, fotografii, carti si obiecte ale marelui nostru scriitor, mai ales din perioada în care el a trait la Falticeni.

• Casa Memoriala „Nicolae Labis” , aflata în localitatea Malini, deschisa vizitarii din 1975. Aici gasim un mare numar si divers de obiecte apartinând cândva poetului si familiei sale.

• Muzeul de arta „Ion Irimescu” , aflat pe strada Mihai Eminescu nr.2 din municipiul Falticeni, important obiectiv turistic prin marele numar de lucrari de sculptura donate în 1975 de catre renumitul artist. Sunt expuse peste 300 de sculpturi si peste 1000 de lucrari de grafica. În acelasi complex expozitional este gazduita „Galeria de arta plastica”, unde sunt expuse lucrari ale unor pictori nascuti în orasul Falticeni sau în împrejurimi :Stefan Soldanescu, Aurel Baiesu, Dimitrie Loghin, Mihai Camarut.

• Galeria Oamenilor de Seama , situata în strada Sucevei, la nr.91 din orasul Falticeni; obiectiv important care vine sa demonstreze contributia deosebita a falticinenilor în dezvoltarea culturii nationale. Creata în 1972, în casa în care a copilarit dramaturgul Horia Lovinescu, prezinta documente referitoare la peste 40 de personalitati care au facut cinste acestor meleaguri. Este vorba despre informatii referitoare la : Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, Artur Gorovei, Eugen Lovinescu, Ion Irimescu, Matei Millo, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Dragoslav, Nicolae Belniceanu,etc.

• Muzeul Apelor „Mihai Bacescu” , situat în strada N.Beldiceanu nr.8, deschis în 1982 si prezinta o interesanta colectie de flora si fauna din Marea Neagra si din oceanele lumii. În plus sunt amenajate diorame si acvarii. Colectia a fost donata orasului de academicianul Mihai Bacescu, fiu al acestor locuri. Tot aici este adapostita si colectia arheologica a orasului, ale carei baze au fost puse în 1914 de cercetatorul falticinean Vasile Ciurea.

• Codrul Secular Slatioara care cuprinde cea mai veche padure de rasinoase, în amestec cu fag, din tara. Suprafata este de circa 854,3ha (inclusiv rezervatia Todirescu). Accesul pe masivul Rarau se face dinspre orasul Câmpulung Moldovenesc, pe drum forestier pietruit, aproximativ 4km, care apoi devine greu practicabil, apoi pe poteca marcata cu triunghi rosu. Accesul dinspre satul Chiril se face pe sosea asfaltata, greu accesibila iarna. Pentru iubitorii de alpinism, pe lânga traseele si Pestera Liliecilor din masivul Rarau, ei pot vizita avenul de la Frasin , localizat în apropierea satului Frasin, cu o diferenta de nivel de cca.73,2m si o lungime totala a galeriilor de aproximativ 144m. În apropiere s-au descoperit înca 2 mici pesteri. Tot pentru iubitorii drumetiilor mentionam în aria limitrofa a celor 100km, muntii Rodnei, cu vârfurile Ineu (2279m), Pietrosul Rodnei (2303m), cu lacul glaciar Ineu, alte lacuri glaciare si pesteri.

• SALINA DE LA CACICA - un unicat la scara nationala prin capela „Sfanta Barbara”(construita in 1904 la 27m adâncime), sapata in bloc masiv de sare. Tot aici gasim micul lac de saramura, aflat la -38m si sala de festivitati la –44m. Salina începe sa devina punct de atractie, datorita zacamantului de sare existent, descoperindu-se aici si vestigii arheologice din neolitic cu aceeasi semnificatie si vechime multimilenara a exploatarii sarii la scara industriala. Exploatarea dateaza din 1775 cand Bucovina este ocupata de imperiul austro-ungar, in 1792 noua stapanire incurajand aici colonizarea zonei cu familii de meseriasi din Galitia si cu mineri polonezi de la Wielezka (langa Cracovia).

• HERGHELIA DE CAI DE LA LUCINA - cu un efectiv de 350 de capete, cu cabaline din rasa hutula; aici se pot organiza cursuri de echitatie, plimbari pe trasee montane, plimbari cu trasura.

• EXCURSII PE CALE FERATA CFF (INGUSTA) CU "MOCANITA" , trenuletul fiind dotat cu vagoane de dimensiuni reduse si locomotiva cu aburi; traseul este intre localitatile Moldovita si Argel, la 20 km distanta de mun. Campulung Moldovenesc.